ECONOMIE
Ocupaţii
          Cadrul natural oferit de contactul deal – câmpie a condiţionat întreaga viaţă socială, economică şi culturală. Ca urmare, localitatea n-a avut tot timpul aceiaşi funcţie economică .
          La sfârşitul secolului XIX-lea ocupaţia de căpetenie a locuitorilor era agricultura dar o parte din ei se ocupau cu chirigeria şi 35 sunt meşteşugari, dulgheri, dogari, cismari ce-şi desfac produsele la Ploieşti.
          Se constată că pe lângă agricultură, funcţia de bază a localităţii, era dezvoltată şi funcţia meşteşugărească legat de prelucrarea lemnului (dulgheri, dogari), a produselor agricole (morari, brutari) dir şi meşteşugurile casnice (cismari), etc…
          În a doua jumătate a secolului al XIX-lea a început exploatarea petrolului, care până în anul 1895 a rămas la nivelul micii producţii organizate.Începând din anul 1894 au apărut primele distilerii de ţiţei: a lui Nae Coconea, Ion Drugescu, N Petraşcu precum şi Aurora în anul 1895 (a doua ca mărime din ţară).
          După anul 1895 începe marea producţie petrolieră care culminează în anul 1940 cu 1,3 milioane tone pe an, încare schelele din Băicoi au ocupat locul I pe ţară. În anul 1927 lucrau în Băicoi 4165 angajaţi în industria petrolieră, ceea ce înseamnă 1/7 din angajaţii acestei industrii a ţării. Se conturează astfel specificul petrolier al aşezării, cee ce a şi contribuit de altfel la decretarea în anul 1948 a localităţii oraş.
          Paralel cu funcţia industrială, se dezvoltă şi funcţiile terţiare. Primele şcoli îşi fac apariţia după anul 1870, primul dispensar după anul 1900, căminele culturale după anul 1939 la Ţintea şi în anul 1942 la Lilieşti. Activitatea comercială era mai bine reprezentată printr-un număr mare de băcănii, măcelării, brutării, hale de zarzavat şi 27 de cârciumi.
          Dacă în perioada antebelică, funcţiile reprezentate cel mai frecvent erau agricolă, comercială şi industrială, în perioada contemporană s-a dezvoltat cu precădere funcţia industrială care a devenit dominantă prin construirea celor două noi obiective FEHS şi CAMEXIP S.A.
          Funcţia agricolă s-a dezvoltat în continuare prin formele intensive şi industrializate, complexele de creştere a animalelor de tip avicola şi incubatoarele, Ferma S.C. Pomocola S.A., Vinalcool şi unităţile de morărit şi panificaţie. În ultimul timp s-au desfiinţat fermele Avicola şi Vinalcool. Agricultura, prin planul valoric pe care-l realizează a devenit a doua ramiră economică a oraşului .
          Concomitent cu dezvoltarea funcţiei industriale şi agricole s-a dezvoltat sectorul de servicii  al oraşului. În ultimii ani s-au realizat :  modernizarea a 11 km de străzi, staţia de epurare, 10 km de canalizare, staţia PECO, auto service, cantina CAMEXIP S.A., 1160 apartamente, 1500 mp spaţii comerciale, băile Valea Stelii,  şcoala Liliesti cu 16 săli de clasă, grădiniţa Lilieşti, grădiniţa nr.1, şcola nr.2 şi târgul. Este necesar să se acţioneze continuu pentru sporirea ponderii sectorului terţiar, deficitar în contextul creşterii numărului de locuitori.
          Ţinând cont deci de procesul diviziunii teritoriale a muncii, rezultatul creării unor obiective industriale importante ca Schela de Petrol, Forson Ploieşti, FEHS şi Camexip S.A., ca urmare a intensificării şi specializării agriculturii, a integrării agriculturii cu industria, în paralel cu dezvoltarea sectorului terţiar, oraşul Băicoi se conturează ca o localitate industrial agrară de importanţă judeţeană.
Turist in Romania